De putin timp s-a pornit in Romania o campanie de vaccinare a fetitelor de clasa a 4a impotriva cancerului de col uterin, campanie care a pornit cu stangul pentru ca majoritatea parintilor au fost impotriva si pe buna dreptate. Au fost cazuri de deces in urma administrarii vaccinului si sunt tari care il interzic pentru ca poate provoca moartea intr-un numar mai mare de cazuri decat boala in sine. Culmea, Ministerul Sanatatii de la noi a pornit vaccinarea...Oare cei din Uniunea Europeana ne vad acum si ca pe niste cobai pe care isi testeaza inovatiile?! Tare mi-e teama ca asa e...Noroc ca nu suntem asa de fraieri cum ne cred si ne-am trezit la timp...Bine ar fi sa nu aiba repercusiuni acele vaccinari care deja au avut loc...Pana la urma, poate vaccinul chiar are un rezultat miraculos, dar de ce sa-l testam noi? Cred ca ar fi mai bine ca Ministerul Sanatatii sa porneasca o campanie in scoli prin care sa informeze fetele cum pot preveni aceasta boala....

Nu conteaza ca sunt cu un picior in decembrie si ca urmeaza un weekend lung pentru ca luni e liber si ca au fost atentionati ca vin ninsorile....cei de la Muntele Mic nu pot deschide sezonul de schi pentru ca telescaunul este inca in revizie, avand in vedere ca iarna si zapada i-au luat pe nepregatite. Ha? Dar cand se asteptau sa vina iarna?! In aprilie? Partea proasta e ca la Muntele Mic chiar este zapada de schiat. Ce sa facem daca la noi lucrurile sunt cu susul in jos?! Noi ne facem iarna sanie si vara car, ca asa ne sade noua bine....Interesant este ca din cate stiu telescaunul de la Muntele Mic tine de Ana Teleferic (Ana Copos), dar Muntele Mic nefiind pe Valea Prahovei, evident ca nu reprezinta o prioritate pentru ei...Aici ajung mai greu sau chiar deloc bucurestenii...In concluzie
nu prezinta interes...

Nu e o intrebare foarte complicata...Pe langa ca aflam de la cercetatori ca timpul se comprima, ceea ce nu pare ireal, viata pe care o ducem in ultima vreme ne face sa avem impresia ca ne trece vremea fara sa facem mare lucru...Cum asa? Foarte simplu....Serviciul de la 9 la 6, trei zile pe saptamana ore de la 6 la 10 seara la master, un oras aglomerat care ne mananca timpul si nervii....si uite asa vine seara, te bagi in pat si adormi ca maine sa o iei de la capat...Suna foarte deprimant...Ajungem sa numaram zilele pana la weekend...si sa nu ne dorim altceva decat sa stam, sa nu facem nimic. Eu una asa simt...si asta poate pentru ca e iarna, plec la serviciu aproape pe intuneric, ma intorc pe intuneric. E frig si intuneric, iar cand ajung acasa imi piere pofta de a mai face ceva...Acum incep sa-i invidiez pe cei care au lucrat cu program de la 7 la 3 (cu toate ca la mine e cam greu cu trezitul :D)...Ca sa nu mai vorbim de faptul ca daca ai treaba la banca, posta, si alte institutii publice poti sa uiti daca nu-ti permiti sa-ti iei o pauza de masa de vreo 2 ore tinand cont de traficul din oras. Am renuntat si la paine de secara cu iaurt de la brutaria din colt pentru ca programul este pana la 5:(...M-am obisnuit sa-mi platesc facturile pe net sau la bancomat si noroc ca in mall le gasesti pe toate...